Prima iesire in oras dupa lung timp

Am intrat in cofetarie. Totul parea foarte nou, poate pentru ca a fost construita de putin timp.
-Deci..inghetata...m-am uitat la ea asteptand sa-mi completeza fraza cu cateva arome de inghetata.

M-am dus in partea in care se vindea inghetata si-am zambit.
-Oh Dumnezeule ! Ciocolata , Vanilie , Capsuni , Tiramisu , Menta.
Dar una mi-a atras atentia , n-o mai vazusem pana acum.
-Mure?
Vanzatoarea s-a uitat la mine si-a zambit.
-Nimeni nu s-a uitat la aceea pana acum.
-Sayu , Sayu uite e neagra!

-Deci mure...si ciocolata?

-Ok.
Am zambit scotandu-mi portofelul.

-Bani jumatate tuu , jumatate euu.
Imi scot portofelul si platesc jumatate.

Iar eu platesc jumatate.
Vanzatoarea ne da bolurile.
- Hai sa mergem undeva aproape de televizor

Arat cu degetul spre masa de la geam.
-Acolo, plus telecomanda este tot acolo.

Am zambit.
-Pantera Roooooooz
Am fugit acolo ca sa iau telecomanda inaintea lui Sayu si-am schimbat la desene.

-Haha, ai ramas la fel. Stii, si mie imi place.
Iau o lingurina din inghetata.
-Oishii...

-Iubesc Pantera Roz , adica mereu ma uitam si mereu o sa ma uit. *rade* 
Si eu iau o lingura cu varf din inghetata.
-Miroase bine.
O pun in gura iar dupa vorbesc cu gura plina.
-Nu-i de mure.
Si inghit.
-Dar tot e buna.

-Cea de mure e mai jos, sub aia de ciocolata.
Ma uit hipnotizata la televizor.
-Interesant episod...

Roba neagra cu gluga,masca acoperindu-mi toata fata si sabia in spate,merg alene,iar oamenii au o reactie ciudata si se tem de parca sunt moartea.Ma opresc in geamul cofetariei.Ochii mei sunt furati de dulciurile care parca ma indeamna sa le mananc.Observ ca sunt oameni acolo,mai exact doua fete.Imi par cunoscute.In costumul acesta nimeni nu isi poate da seama daca sunt baiat sau fata,pana si vocea e modificata.
Intru fara probleme:
-Imi puteti arata ce torturi aveti?
Vazatoarea putin speriata imi raspunde:
-Ddd...desigur.
Ma asez la o masa si ma uit in catalogul cu torturi.Vroiam sa iau unul pentru intalnirea de diseara cu echipa mea.Constat ca sunt urmarita,dar incerc sa ignor asta.

Imi intrept privirea spre persoana misterioasa de langa vitrina cu dulciuri. O inghiontesc pe Marcy putin ca si cum i-as spune "Priveste!".

Imi place la nebunie sa descopar locuri noi,este adevarat ca sunt o persoana curioasa de fel.
-OMG!!! -o batrana si-a intors capul spre mine putin confuza-
Era exact ce trebuie: o cofetarie.Nimic nu se compara cu o prajitura .Alerg super entuziasmat sa-mi gasesc un loc,parea aglomerat,iar asta inseamna un singur lucru...PRIETENI NOIIIII!
Gasesc cel mai bun loc de acolo.E asa de dragut cu umbrelutele alea colorate(no hommo).Nu este nimic rau in a avea o mica slabiciune pentru lucruri dragute.Am un suflet bun,asa ca nu sunt ciudat .
-Hahaha,minunat!-ma uit pe meniu mai bucuros ca un copil-.Da...atrag atentia in jurul meu uneori,dar doar UNEORI.Sunt si mai zgomotos de fel.
-Ma scuzat,as dori sa comand !-cu zambetul la gura zambesc chelneritei de departe-
"OH DOAMNE!EA E A-S-A D-R-A-G-U-T-A !!!!!".Incerc sa par cool.
-Hei,as dori o prajitura cu capsuri si...un zambet din partea ta 
 A rosit putin,ceea ce mi s-a parut adorabil,iar dupa aceea...cred ca am lesinat timp de vreo ...2 minute.Mi-a dat o palma.
-C-ce s-a intamplat...-imi ating unul dintre obraji usor cu mana deoarece simteam cum unul arde foarte tare-.Jeez...Observ prajitura si incep sa mananc destul de confuz si putin trist.
-Off...macar prajitura asta ma bucura,hah.

-Uhm hey tipule...esti ok? Chiar ti-a dat una calumea, haha.
Continui sa privesc persoana misterioasa.